I. Istorie
Organizația Internațională a Francofoniei (în franceză Organisation internationale de la Francophonie) este o organizație internațională care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reunește 88 de state și guverne de pe cinci continente: 54 de state și guverne cu statutul de membru cu drepturi depline, 7 cu statutul de membru asociat și 27 cu statutul de observator.
Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, odată cu înființarea Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică (ACCT). Începând de la această dată, ziua de 20 martie marchează Ziua Internațională a Francofoniei.
ACCT, ale cărei titulatură și portofoliu au evoluat pe parcurs, a devenit Agenția Interguvernamentală a Francofoniei (AIF) în 1999. Pentru o mai bună vizibilitate și coerență pe scena internațională, din ianuarie 2006, AIF s-a transformat în Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), ca singur organism interguvernamental al Francofoniei.
II. Obiective
Obiectivele Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), aşa cum sunt ele statuate în Carta Francofoniei, sunt:
- Instaurarea şi dezvoltarea democraţiei; prevenirea, gestiunea şi rezolvarea conflictelor; susţinerea statului de drept şi a drepturilor omului
- Intensificarea dialogului între culturi şi între civilizaţii;
- Apropierea între popoare prin cunoaşterea reciprocă;
- Consolidarea solidarităţii prin acţiuni de cooperare multilaterală menite să favorizeze dezvoltarea economică;
- Promovarea educației şi formării profesionale.
III. Structură instituţională:
A. Instanţele Francofoniei:
- Conferinţa şefilor de stat şi de guvern a ţărilor ce au în comun limba franceză – Sommet – cu atribuţii în domeniul acceptării de noi membri, definirii orientărilor Francofoniei, adoptării rezoluţiilor necesare bunei funcţionări a organizaţiei, alegerea Secretarului General;
- Conferinţa Ministerială a Francofoniei (CMF) - cu atribuţii în definirea marilor axe ale acţiunii multilaterale francofone, pregătirea Sommet-ului, adoptarea bugetului şi a repartizării acestuia, recomandarea admiterii de noi membri, crearea organelor subsidiare necesare;
- Consiliul Permanent al Francofoniei (CPF) – cu atribuţii în pregătirea Sommet-ului sub autoritatea Conferinţei ministeriale, în punerea în aplicare a deciziilor CMF, verificări şi planificări bugetare, propuneri de modificări statutare, etc. Rolul de animator, coordonator şi arbitru al CPF este exercitat cu sprijinul a patru comisii: comisia politică, comisia economică, comisia de cooperare şi programare, comisia administrativă şi financiară.
Secretarul General al Francofoniei este ales pentru o perioadă de patru ani de către Sommet şi se află sub autoritatea instanţelor Francofoniei. Este reprezentantul legal al OIF şi are atribuţii în implementarea deciziilor Consiliului Permanent pe care îl şi prezidează.
Secretarul General conduce acţiunea politică a Francofoniei, al cărei purtător de cuvânt este. În domeniul cooperării, Secretarul General este cel care propune instanţelor, în conformitate cu orientările Sommet-ului, axele prioritare de acţiune francofonă multilaterală.
În prezent, Secretar general este doamna Louise Mushikiwabo, aleasă în această funcţie în cadrul Sommet-ului de la Erevan (octombrie 2018).
Administratorul OIF: este numit pentru un mandat de 4 ani de către Secretarul General, după consultarea CPF. Atribuţiile sale cuprind planificarea, gestionarea şi evaluarea cooperării interguvernamentale multilaterale şi a chestiunilor administrative şi financiare.
Organele subsidiare ale OIF sunt: Institutul Francofoniei pentru Dezvoltare Durabilă (IFDD), Institutul Francofon pentru Educație și Formare (IFEF), Comitetul Internaţional al Jocurilor Francofoniei (CIJF).
Sediul OIF se află la Paris. OIF dispune de patru reprezentanţe permanente (New York, Geneva, Bruxelles și Addis-Abeba) și șase reprezentanțe regionale (BRAC, BRAO, BRAP, BRECAL, BRECO, BROI).
B. Operatorii Francofoniei:
Operatorii direcţi ai Sommet-ului care acţionează în domeniile lor de competenţă în funcţie de obiectivele Francofoniei aşa cum au fost definite în Cartă sunt:
- Agenţia universitară a Francofoniei (AUF)
- TV5 Monde, televiziunea internaţională francofonă
- Universitatea Senghor din Alexandria
- Asociaţia internaţională a primarilor şi responsabililor capitalelor şi metropolelor parţial sau integral francofone (AIMF)
C. Organisme conexe:
- Conferinţa miniştrilor educaţiei naționale (Confemen)
- Conferința miniștrilor tineretuluiși sportului (Confejes)
- Adunarea parlamentară a Francofoniei (APF)
D. Alţi parteneri:
- Consiliul Internaţional al radio-televiziunilor de expresie franceză (CIRTEF)
- Forumul Francofon al Afacerilor (FFA)
IV. OIF – evoluţii și priorităţi
De la crearea sa în 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey, Francofonia instituţională (iniţial Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei, transformată în 1998 în Organizaţia Internaţională a Francofoniei - OIF), a avut un parcurs ascendent semnificativ, de la o agenţie de cooperare culturală legată de procesul post-colonial, spre organizaţia transcontinentală de astăzi, care şi-a diversificat şi orientat tot mai mult agenda spre acţiunea politică vizând democratizarea şi stabilitatea spaţiului francofon.
Cel de-al XVII-lea Sommet al Francofoniei (Erevan, 11-12 octombrie 2018)
În perioada 11-12 octombrie 2018, la Erevan (Armenia) s-a desfășurat cea de-a XVII-a Conferință la nivel înalt a șefilor de stat sau de guvern ai țărilor membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), cunoscută sub numele de Sommet-ul Francofoniei.
Sommet-ul de la Erevan a luat o serie de decizii importante pentru evoluția viitoare a Organizației. Cu această ocazie, a fost adoptat noul plan de acțiuni al OIF și strategia pe termen mediu pentru perioada 2019 – 2022.
Tematica aleasă pentru această conferință la nivel înalt a fost: “Conviețuirea în solidaritate, împărtășirea valorilor umaniste și respectul diversității: sursă de pace și prosperitate pentru spațiul francofon”.
În același timp, cel de-al XVII-lea Sommet al Francofoniei a fost marcat de aderarea a patru state în calitate de observatori (Gambia, Irlanda, Malta, Louisina - SUA) și trecerea la statutul de membri asociați a EAU, Serbiei și Kosovo.
În cadrul reuniunii de nivel înalt, șefii statelor și guvernelor membre OIF au adoptat o serie de documente programatice (Declarația de la Erevan, Apelul de la Erevan pentru Vivre ensemble), strategice (Strategia OIF pentru promovarea egalității de gen și drepturilor femeilor) și rezoluții tematice privind situațiile de criză și consolidarea păcii, protecția drepturilor omului, participarea culturală, valorificarea cercetării, educația civică și bolile tropicale neglijate.
Alegerea dnei Louise Mushikiwabo (Rwanda) în calitate de Secretar General al OIF a fost un alt punct important al agendei Sommet-ului. Evenimentul de la Erevan a constituit o bună oportunitate pentru reafirmarea voinței comune a factorilor politici din țările francofone privind întărirea capacității OIF de a reacționa, împreună cu alte organizații internaționale, în fața multiplelor provocări globale ale lumii contemporane.
Conform uzanțelor instanțelor OIF, Sommet-ul a fost precedat de o Conferință a miniștrilor afacerilor externe (CMF) din statele membre (Erevan, 8-9 octombrie 2018). De asemenea, la 7 octombrie 2018 a avut loc o sesiune a Consiliului Permanent al Francofoniei, la care au fost invitaţi să participe reprezentanţii personali pentru Francofonie ai şefilor de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale OIF.